"Tester pe viață...". Despre provocări, certificări și buguri

miercuri, 29 decembrie 2010

Be in constant learning mode!

Titlul nu e tocmai o promisiune, este o parte din numele proiectului din care conspectam în postul anterior, când luam la analizat răspunsurile din interviurile date de câțiva testeri, unii de renume, pentru e-book-ul 'A tester is for live, not just for Christmas'. Am sintetizat de acolo cele mai recomandate publicații de specialitate și o serie de sfaturi în legătură cu modul de abordare a carierei în această zonă de expertiză. Acum continui cu răspunsurile la celelalte întrebări.

Rămăsesem la a treia întrebare: Care este cel mai valoros instrument pe care îl utilizați în activitățile de testare? Citind răspunsurile m-am convins că cei mai mulți testeri ori au citit aceleași cărți ori sunt fanii unui lider de opinie din domeniu. Și afirm asta pentru că am rămas uluită de numărul de răspunsuri în care cel mai valoros instrument a fost considerat... propriul creier. Mă rog, să rafinez un pic traducerea: propria gândire. O explicație mai elaborată a oferit Simon Morley, detaliind acest instrument ca o versiune de cutie de viteze în 5 trepte și cu sistem de control al vitezei... sau ceva similar. Analogia e destul de interesantă, but I'm lost in translation. Alte răspunsuri au nominalizat diverse progrămele, de la WebScrab, un instrument care interceptează traficul dintre browser și server, până la (de acum banalul) Twitter.

Răspunsurile la întrebarea 'Care a fost cel mai impresionant bug găsit?' le-am citit cu atenție pentru a-mi da seama ce înseamnă un bug impresionant. Pentru mine, cele mai impresionante buguri rămân cele cărora nu le pot găsi scenariul de reproducere. Nu am regăsit accepțiunea asta în niciun răspuns, cele prezentate variind de la afișarea în URL a username-ului și parolei, până la compromiterea integrității unei baze de date de pe o mașină Macintosh după apăsarea nefericitei combinații de taste <Ctrl>+<V>. Nimic impresionant, ziceți? Ia fiți atenți aici: Mark Walsh lucra la NASA când a descoperit o problemă în sistemul de gestiune a lansării rachetelor, problemă care ar fi dus la trimiterea pe lună a 20 de rachete ce ar fi căzut apoi pe Pământ distrugându-l și... care dovedește ce imaginație bogată au/dobândesc unii testeri.

Mai departe, intervievații au trebuit să povestească cea mai mare greșeală pe care au făcut-o testând. Am apreciat faptul că au răspuns sincer, fără stereotipuri de greșeli care pun în evidență o trăsătură pozitivă. Citind cum același Mark Walsh a restartat toate POS-urile din magazine, în locul celui de test, apreciez că nu am comis nimic masiv în privința asta, dar este timp, desigur.

Care sunt cele mai mari provocări pentru activitatea de testare, acum și peste 2-3 ani? Aici cele mai multe răspunsuri se încadrează în câteva direcții. Una este adaptarea la metodologiile agile, problemă care mie nu prea îmi sună a provocare, ținând cont de proiectele de succes care folosesc  deja astfel de metodologii. Cel puțin două, destul de mari și cunoscute, îmi vin în minte. Într-adevăr, în aceste proiecte, rolul testerului se schimbă și ajungem astfel la a doua temere, una validă: umblă vorba, mai ales printre manageri și stakeholderi, că oricine poate face pe testerul, când de fapt este nevoie de sapient testing (Zeger Van Hese). Însă provocarea cea mai frecvent amintită este Cloud Computing-ul care ridică probleme mai ales în reproducerea mediului de test. În privința aceasta, nu mă pot exprima încă.

Pot însă să mă declar uimită de cât de mulți testeri consideră schemele de certificare ca fiind inutile, ineficiente. Câțiva admit că studiul pentru o astfel de certificare poate forma cel mult limbajul de specialitate, iar și mai puțini le susțin. Presupun că ostilitatea vine din faptul că titlul somptuos este obținut doar prin verificarea cunoștințelor teoretice. Andy Glover justifică cel mai bine această atitudine într-o imagine echivalentă cu 1024 de cuvinte:

Ultima întrebare e ceva mai siropoasă, așa, de final: intervievații trebuie să explice de ce le place să testeze. Unii și-au pus dragostea pentru această meserie pe seama caracterului perfecționist, câțiva pe plăcerea de a investiga, foarte mulți pe oportunitățile de a învăța ceva nou în fiecare zi. Rezonez cu fiecare dintre acestea, dar cred că cea mai savuroasă explicație vine de la Steve Green: toată copilăria ni s-a spus fim cuminți, să nu stricăm lucrurile; acum, am ajuns să fim plătiți să stricăm lucrurile :)

În final, ce să zic? Faină cărțulie, per ansamblu. Un limbaj uneori colocvial, alteori răspunsuri telegrafiate. Idei concise, sfaturi pertinente, perspective diverse. Urmează să-mi fac curaj pentru a ataca Bibliile în domeniu.


Tester pe viață, nu doar de Crăciun

luni, 27 decembrie 2010

Nu, nici eu nu înțeleg ce e cu titlul ăsta, dar e cea mai bună traducere pe care am găsit-o pentru 'A tester is for life, not just for Christmas'. Nici acum lucrurile nu sunt mai clare, așa e?  

Să elaborăm: 'A tester is for life, not just for Christmas' este un proiect caritabil prin care The Software Testing Club și-a propus să strângă bani pentru Oxfam publicând și distribuind gratuit un e-book omonim - puteți lectura strategia proiectului aici

Partea care m-a cucerit pe mine este conținutul cărțuliei, deloc trădat de titlu: o serie de testeri răspund unor întrebări privind cariera lor. Altfel spus, nouă, celor care suntem la începutul acestui drum pavat cu intenții bune, nouă ne sunt oferite gratuit câteva lecții de testare și asigurarea calității învățate din diverse proiecte software. Să vedem (cartea, în format PDF, o găsiți aici).

O primă întrebare viza cărțile apreciate de respondenți ca fiind musai de citit pentru a fi bun în această meserie, listă în care am regăsit foarte des amintite următoarele publicații:  
Lista bibliografică mai e piperată ba cu unele cărți de factură mai tehnică, trădând originea inginerească a unor testeri, ba cu alte publicații privind managementul echipei sau dezvoltarea personală. Toate, recomandări pertinente, după mine. Nu ştiu ce-i cu Secretul Rhondei Byrne în lista asta, m-a făcut să ridic intrigată o sprânceană.

Mai departe, sunt vizate modalităţile de dezvoltare a abilităţilor necesare unui tester. Aici cele mai multe răspunsuri gravitează în jurul conceptului de knowledge sharing. Dragi colegi de breaslă, concret, lista activităţilor cuprinde: de citit cu ochi critici publicaţiile în domeniu, de frecventat forumuri şi de dat cu părerea - bună, rea, părere argumentată să fie-, de urmărit câţiva, mai mulţi specialişti în domeniu, prin bloguri sau pe Twitter. Toate acestea aduc testerului (novice) posibilitatea de a cunoaşte şi alte perspective ale procesului de testare software, de a prinde lecţii învăţate din alte proiecte, de a ieşi din aria de întindere a activităţilor de testare proprii. Activităţile recomandate mi se par realizabile şi personal le percep ca pe nişte investiţii de timp rentabile. Singtama care le reuneşte şi care m-a cucerit, de cred că îmi va fi crezul profesional, a fost emisă de Zeger Van Hese și zice 'Be in constant learning mode!'.

La Simon Morley am găsit un sfat foarte interesant. Când citeam că ar trebui să avem sau să dobândim cunoştinţe din alte domenii conexe, mă gândeam la alte zone de expertiză din sfera tehnologiilor informaţionale, inginerie software şi altele asemenea. Nu doar acestea, ne zice Domnul sus-numit: se pare că nu trebuie să ne gândim la abilităţi de testare ci mai curând la abilităţi care sunt utile unui tester, aceleaşi care sunt necesare unui jurnalist de investigaţie, unui specialist ca cei din filmele CSI (investigator, cred că e termenul), unui filosof (aici m-a piedut), unui istoric, unui om de ştiinţă şi ocazional cele necesare unui comedian. Destul de complexă funcţia de tester din lumina asta, nu? 

Și o ultimă recomandare pentru dezvoltarea profesională a testerilor, spicuită de la Freddy Gustavsson:  Have fun! Adică, dragi colegi de sindicat, să facem toate cele de mai sus cu plăcere. Și aici pot să confirm cu tărie, e maniera prin care pot învăța, pot face lucrurile care trebuie, așa cum trebuie. Ca în orice alt job, de altfel, nu?


Va urma!

 
Theme by New wp themes | Bloggerized by Dhampire